Sub denumirea de hipertermie sunt cuprinse manifestari ce apar in contextul expunerii la caldura (nu numai la soare). Sunt mai frecvente vara dar pot aparea in orice anotimp. In urma expunerii prelungite la temperaturi crescute (caldura) pot aparea: arsuri solare, edeme, crampe musculare, deshidratare, sincope si insolatie (socul caloric). Aceste manifestari sunt determinate nu numai de actiunea directa a caldurii, ci apar mai ales ca urmare a declansarii in organism a unor mecanisme adaptative, organismul incercand prin acestea sa restabileasca temperatura normala a corpului. Mecanismele termoreglarii actioneaza pentru pierderea caldurii prin mecanisme centrale si periferice: radiatia, conductia, convectia si evaporarea. Evaporarea se realizeaza prin transpiratie, ceea ce antreneaza in acelasi timp si edeme, deshidratare si hipovolemie (scaderea volumui sangvin) si tulburari hidro-electrolitice. Cresterea temperaturii centrale stimuleaza vasodilatatia periferica, iar aceasta, pe langa pierderea de caldura determina si hipotensiune si scaderea debitului cardiac.

Factori de risc

Factorii de risc pentru hipertermie sunt:
- varstele extreme (copiii si batranii, care au dificultati de termoreglare);
- obezitatea;
- efortul prelungit sau intens intr-un mediu supraincalzit, imbracamintea neadaptata temperaturii (muncitorii la camp sau sportivi, militari, pompieri - cei care poarta uniforme);
- bolnavi cronici (boli cardiovasculare, tulburari hormonale, boli metabolice, boli cronice incurabile, boli febrile etc.);
- administrarea unor droguri sau medicamente (alfa-agonisti, amfetamine, anticolinergice, antihistaminice, cocaina, blocante de Ca, beta-blocante, diuretice);
- persoane neaclimatizate (care nu sunt adaptate la conditiile de mediu, fie au trait in alta zona climaterica fie nu au muncit anterior in conditii asemanatoare);
- expunerea de lunga durata sub razele solare pe timp de canicula;
- stationarea sau munca prelungita intr-o incapere inchisa, neaerisita, cu temperatura aerului ridicata, eventual combinata cu umiditatea ridicata).


Arsura solara


Arsura solara apare frecvent vara, fie in urma expunerii excesive la soare, la plaja, fie in cazul muncii in aer liber. Tegumentele devin rosii, inflamate, apare usturime si in cazul arsurilor mai severe pot apare flictene (vezicule cu lichid); dupa cateva zile pielea devine maronie si apoi se descuameaza.

Primul ajutor in cazul arsurilor solare consta in:
- alegerea unui mediu racoros si evitarea expunerii la soare cateva zile;
- se pot aplica unor comprese cu apa rece sau dusuri cu apa rece;
- se pot aplica unguente, creme, spray-uri sau solutii speciale pentru arsurile solare.

Arsurile solare pot fi prevenite cu usurinta prin:
- expunerea treptata la soare si evitarea orelor de la mijlocul zilei (11-16) in cazul bailor de soare (plaja);
- aplicarea de creme protectoare pe pielea expusa la soare;
- in cazul celor care muncesc in aer liber, acoperirea tegumentelor expuse la soare cu imbracaminte subtire, din fibre naturale si de culoare deschisa si acoperirea capului (palarie).


Edemele


In cazul expunerii la temperaturi crescute, ca urmare a vasodilatatiei periferice pot aparea edeme localizate cu predilectie la nivelul membrelor. Apar mai frecvent la persoanele neaclimatizate cu temperaturile crescute si care mentin o pozitie ortostatica (in picioare) timp indelungat.
Pentru reducerea edemelor se recomanda efectuarea unor exercitii fizice usoare cu membrele si adoptarea pozitiei culcat cu membrele inferioare ridicate.


Crampele musculare

Prin transpiratie se pierd atat apa cat si saruri minerale; ca urmare poate aparea o hiponatremie (scade sodiul) ceea ce determina aparitia crampelor musculare. Acestea sunt niste contractii musculare ce apar involuntar la nivelul membrelor si sunt foarte dureroase.
Cand apar astfel de crampe musculare:
- se recomanda parasirea mediului supraincalzit si gasirea unui loc racoros;
- se maseaza usor muschii cu crampe;
- se hidrateaza cu sucuri de fructe sau apa rece sarata (1 lungurita de sare la un pahar de apa), jumatate de pahar la fiecare 15 minute, timp de o ora;
- se supravegheaza victima deoarece pot apare si alte manifestari ale hipertermiei.


Deshidratarea

Deshidratarea apare in cazul expunerii prelungite la temperaturi inalte si umiditate mare, fiind mai frecventa la varstele extreme (nou-nascuti, sugari si batrani). Deshidratarea se produce datorita pierderilor lichidiene prin transpiratii profuze, ca urmare a mecanismelor termoreglarii declansate de temperatura centrala a corpului de 38-40 grade Celsius.

Semnele deshidratarii sunt: tegumente flasce, uscate sau dimpotriva acoperite de transpiratii profuze, paloare, slabiciune, ameteli, cefalee, greata, varsaturi, sete intensa (senzatie de gat uscat), absenta urinarii sau urinare redusa cantitativ, crampe musculare, hipotensiune si tahicardie.

Atitudinea in cazul unei persoane deshidratate este:
- aducerea intr-un mediu racoros, departe de sursele de caldura;
- adoptarea unei pozitii de clinostatism cu picioarele mai sus decat corpul; daca victima este inconstienta sau varsa se va adopta pozitia de siguranta (culcat pe o parte);
- se incearca hidratarea orala cu apa sarata (1 lingurita de sare intr-un pahar cu apa), treptat, in cantitati mici (numai daca este constienta si nu varsa);
- se aplica comprese reci pe fata si corp si se transporta victima la spital, pentru continuarea hidratarii pe cale intravenoasa (perfuzii).

Sincopa

In cazul persoanelor deshidratate sau neaclimatizate la temperaturi ridicate, aflate in pozitie ortostatica (in picioare) poate aparea sincopa - pierderea constientei de scurta durata, ca urmare a hipotensiunii ortostatice - consecinta deshidratarii, vasodilatatiei periferice si scaderii debitului cardiac. In astfel de cazuri, se va mentine pozitia de clinostatism cu picioarele mai sus decat corpul si se va incepe hidratarea orala (cand victima e constienta si nu varsa) care se va continua cu hidratarea parenterala dupa transportul la spital.

Socul caloric - insolatia

Cand temperaturile sunt prea ridicate (temperatura centrala peste 40,5 grade Celsius) sau expunerea este prelungita, mecanismele de termoreglare sunt depasite si poate aparea socul caloric sau insolatia. Aceasta reprezinta o urgenta medicala majora, deoarece este pusa in pericol viata victimei si se pot produce leziuni la nivelul tuturor organelor, inclusiv edem cerebral sau chiar accident vascular cerebral. Mortalitatea in acest caz este de 10%.
Clinic apar: temperatura corpului crescuta, pielea deshidratata, inrosita, puls rapid, respiratie accelerata, superficiala, iritabilitate sau dimpotriva somnolenta, confuzie, delir pana la pierderea constientei, convulsii, coma.

Primul ajutor:
- se va transporta victima intr-un mediu racoros;
- se va aseza in pozitie culcat, cu membrele inferioare mai sus; daca este inconstienta se va aseza in pozitia de siguranta (culcat pe o parte);
- se vor scoate hainele si se vor aplica comprese umede pe corp sau se va stropi victima cu apa rece; imersia in apa rece prezinta riscul de convulsii de aceea este mai prudent ca aceasta sa se faca numai in prezenta personalului medical;
- se solicita ajutor medical sau se transporta cat mai repede la spital;
- nu se vor administra lichide victimei;
- in cazul stopului cardiorespirator se vor efectua manevrele de resuscitare cardiorespiratorie.

Expunerea la soare: mit si adevar

Despre expunerea la soare
Expunerea la soare este benefica organismului atata timp cat sunt respectate orele de plaja recomandate de catre specialistii dermatologi. Pe langa beneficiile de ordin estetic, expunerea la soare favorizeaza sinteza de vitamina D, necesara pentru prevenirea rahitismului la copii si a osteomalaciei la adulti, amelioreaza durerile articulare si fortifica sistemului imunitar.

Totusi, nu trebuie omis faptul ca expunerea prelungita la soare constituie un factor de risc pentru aparitia a nenumarate afectiuni - cancer de piele, arsuri solare, cataracta, degenerescenta maculara. De asemenea, aceasta practica poate agrava afectiuni patologice deja existente, precum: boli cardiovasculare sau boli autoimune.

Cand vine vorba despre mers la plaja si despre bronzat majoritatea persoanelor sunt de parere ca aceasta activitate este perfect sanatoasa, sau ca cel putin nu pericliteaza cu nimic bunastarea organismului. Din cauza acestor opinii eronate, medici de specialitate profita de orice ocazie pentru a avertiza populatia ca expunerea irationala la soare favorizeaza aparitia celei mai agresive forme de cancer cutanat - melanomul malign.

Pentru a pune punct tuturor suspiciunilor si ideilor eronate va prezentam cele mai frecvente mituri legate de expunerea la soare!


Mit si adevar


Mit: Produsele cu factor de protectie solar SPF ridicat previn afectiunile cauzate de radiatiile solare.
Adevar: Produsele cu factor de protectie SPF 15 sau mai mult sunt eficiente impotriva razelor ultraviolete B (UVB) - considerate a fi principalul factor de risc pentru aparitia arsurilor solare si a cancerului de buze. Insa, in cazul razelor ultraviolete A (UVA) nu au fost stabilite standardele de protectie, motiv pentru care este bine de stiut ca acest tip de raze constituie factor de risc pentru reactiile fotoalergice si pentru aparitia prematura a ridurilor.
Utilizarea produselor cu protectie solara nu permite cresterea perioadei de expunere la soare!

Mit: O piele bronzata este protejata de afectiunile cauzate de radiatiile ultraviolete (UV).
Adevar: Contrar credintei populare, nu exista asa-numitul termen "bronz sanatos". O piele bronzata presupune existenta unei deteriorari a pielii cauzata de radiatiile ultraviolete si in niciun caz nu protejeaza pielea de aparitia arsurilor solare, de exemplu.

Mit: Expunerea excesiva la soare este asociata doar cu aparitia cancerului de piele si a ridurilor.
Adevar: Pe langa afectiunile metionate mai sus, expunerea prelungita la soare presupune aparitia cataractei si/ sau a degenerescentei maculare. Deci, pe langa protejarea pielii, trebuie sa va protejati si ochii de radiatiile UV.

Mit: Tipul de piele si perioada de expunere sunt singurii factori care induc sensibilitatea la radiatiile UV.
Adevar: Tipul de piele si perioada de expunere la soare sunt doar doi dintre factorii de risc care conduc la aparitia afectiunilor cutanate.
Alti factori:
- anumite medicamente (ca de exemplu: anticonceptionale, antidepresive triciclice si sulfonamide)
- boli autoimune (lupus eritematos).

Mit: Persoanele de culoare (ca de exemplu, afroamericanii) nu au nevoie de protectie impotriva razelor ultraviolete.
Adevar: Melanina este substanta pigmentara inchisa la culoare prezenta in piele, par si membranele ochiului. De asemenea, aceasta constituie si factorul natural de protectie al organismului impotriva radiatiilor solare. Astfel, cu cat in organism exista o cantitate mai mare de melanina, cu atat protectia naturala impotriva radiatiilor UV este mai mare. Cu toate acestea, medicii de specialitate le recomanda persoanelor de culoare sa foloseasca creme fotoprotectoare si sa nu exagereze cu expunerea la soare.

Mit: Cancerul de piele apare numai la persoanele varstnice.
Adevar: Este total eronat. Melanomul ocupa locul secund in topul celor mai frecvente forme de cancer in randul persoanelor cu varsta cuprinsa intre 15 si 20 ani. Detectarea precoce a acestei forme de cancer este vitala pentru salvarea vietii pacientului!

Mit: Bronzul nu afecteaza sanatatea. Numai arsurile solare sunt periculoase!
Adevar: Fals. Nu exista "bronz sanatos". In realitate, bronzul poate fi la fel de periculos ca o arsura solara.
Atentie! Chiar daca bronzul este superficial, persoana tot este expusa riscului aparitie cancerului de piele. Din aceasta cauza este indicat sa va expuneti la soare numai in perioadele recomandate de specialisti (pana in ora 10:00 si dupa ora 17:00), si sa utilizati in permanenta produse cu factor de protectie SPF 15.

Mit: Produsele cu protectie solara sunt recomandata numai in timpul expunerii la soare, pe plaja.
Adevar: Fals. Radiatiile solare pot afecta pielea in orice moment, chiar si cand cerul este acoperit cu nori. Trebuie mentionat ca in randul medicilor deja s-a implementat notiunea de "cancer cutanat de stanga", mai exact este vorba despre cancer de piele manifestat pe mana stanga si provocat de expunerea mainii in timpul conducerii unui automobil.

Cum scapam de mahmureala?

Ce este mahmureala?

După consumul excesiv de băuturi alcoolice, este foarte probabil să apară dureri de cap, greaţă şi de alte simptome de mahmureală. Cea mai intensă mahmureală apare la circa 14-15 ore după ce a fost consumat alcoolul din cauza acumulării în organism de produşi de metabolizare ai alcoolului, cum este acidul lactic.

Simptomele mahmurelii: durere de cap, greaţă, vărsături, ameţeală,iritabilitate, sete şi oboseală, de obicei latrezire, după consumul unor cantităţi excesivede alcool; în unele cazuri: tensiune, paloare, tremurături,vărsături, pirozis (arsuri pe esofag), mersnesigur şi pierderea poftei de mâncare.

Cauzele mahmurelii

Produşii derivaţi ai alcoolului, denumiţi congeneri, par să mărească severitatea mahmurelii. Ginul şi vodca au puţini congeneri şi sunt, de aceea, cel mai puţin producătoare de mahmureală, în timp ce coniacul, şampania şi whiskey-ulau potenţialul de a provoca cele mai intense mahmureli. Vinul roşu poate, de asemenea, provoca mahmureală deoarece conţine tiramină, o substanţăcare poate determina dureri intense de cap.

Tratamentul mahmurelii
Timpul este singura modalitate de vindecare pentru mahmureala ocazională. Totuşi, în aproape toate cazurile, se pot atenua simptomele mahmurelii prin metodele de auto-ajutorare. Dacă apar frecvent simptome de mahmureală, problema ar putea să fie abuzul sau dependenţa de alcool, în acest caz fiind nevoie de ajutor de specialitate.

Nu trebuie niciodată luate medicamente, precum aspirina, înainte de bea alcool; combinată cu alcoolul, aspirina poate accentua beţia. De asemenea, nu trebuie tratată niciodată mahmureala cu băuturi alcoolice suplimentare; deşi s-ar putea să îndepărta temporar simptomele unei mahmureli, apare riscul apariţiei unei dependenţe de alcool.

De obicei, se recomandă aspirină, ibuprofen sau paracetamol pentru durerea de cap, ingestia de lichide pentru a compensa deshidratarea şi consumul de alimente uşoare cu multe glucide, inclusiv fructoză (un zahăr natural din sucurile de fructe şi miere) pentru a calma greaţa. Coaja de salcie (Salix alba), care conţine o formă naturală de salicilat, ingredientul activ din aspirină, poate ajuta la calmarea unei dureri de cap. Infuzia de muşeţel [Matricaria recutita) poate contracara greaţa.

După mahmureală, se recomandă sucuri de fructe, despre care se spune că ajută organismul să ardă alcoolul, biscuiţi şi miere pentru micşorarea senzaţieide greaţă şi supă de carne pentru a reface nivelul de sare şi de potasiu. Se consideră că vitamina C, luată înainte şi după băutură, este de ajutor pentru curăţarea organismului de alcool. De asemenea, se recomandă consumul de apă în cantităţi cât mai mari pentru a rehidrata corpul.
Cercetările au arătat că băutura afectează performanţele din ziua următoare, chiar dacă toate urmele de alcool sunt absente din organism.

Dacă se bea încet, se dă organismului timp pentru a scăpa de alcool înainte să intre în sânge şi în creier. Totodata, se recomandă consumul alcoolului pe stomacul plin pentru a încetini viteza cu care se absoarbe alcoolul. Trebuie evitate băuturile bogate în congeneri şi amestecul băuturilor alcoolice cu cele carbonatate: bulele de gaz accentuează intrarea alcoolului în sânge.

9 sfaturi pentru sanatatea dumneavoastra

2. Ocoliti grasimile



Evitati sa mancati cartofi prajiti, sandvisuri, sau alte alimente bogate in grasimi (carne de porc, sunca, salam, carnati). Produsele lactate (branza, laptele, smantana, etc) trebuie consumate in cantitati mici. Incercati sa ocoliti maioneza, nucile, margarina, untul si sosurile. Puteti consuma produse degresate.




3. Reduceti stresul




/> Desigur, este mai usor de spus decat de facut. Puteti elimina stresul prin multe metode. O tehnica recomandata de specialisti este sa ganditi pozitiv. Petreceti 30 de minute zilnic facand ceva ce va face placere (faceti o baie calda, o plimbare pe plaja sau prin parc, cititi o carte, faceti o vizita unui prieten, jucati-va cu cainele vostru, ascultati muzica, uitati-va la o comedie). Numarati pana la 10 inainte sa va pierdeti cumpatul. Evitati oamenii cu care nu va intelegeti.





4. Renuntati la tigari



Este unul dintre cei mai importanti pasi. De cand s-a anuntat ca fumatul dauneaza sanatatii, s-a observat o tendinta de a renunta la acest obicei. Insa s-a constatat deasemenea, o crestere a numarului de adolescenti care fumeaza. Oare sunt influentati de marile staruri? Se pare ca in toate filmele de succes, este promovat acest obicei nociv. Incercati sa va feriti copii de acest viciu.




5. Feriti-va de poluare



Daca nu puteti sta intr-un mediu in care nu se fumeaza, macar incercati sa evitati incaperile in care se fumeaza, zonele des circulate. Faceti exercitii in aer curat, iar daca atmosfera este poluata, in casa unde aveti aer conditionat. Plantati in gradina arbusti si flori. Vor miscora nivelul de poluare.




6. Puneti-va centura de siguranta



Acest lucru micsoreaza posibilitea de a fi ranit in timpul mersului cu masina.




7. Eliminati alcoolul in exces



Studiile arata ca un pahar de vin pe zi (doua pentru barbati), previne bolile de inima. O cantitate mai mare insa, poate provoca alte probleme de sanatate, cum sunt cancerul sau bolile de ficat si rinichi.




8. Aveti grija de dintii vostri



S-a descoperit ca exista o legatura intre longevitate si sanatatea dintilor. Nimeni nu stie exact de ce. Probabil ca cei care au grija de dintii lor, au grija de sanatatea lor in toate aspectele.




9. Ganditi pozitiv



Exista cu siguranta o legatura intre o viata mai buna si o perspectiva pozitiva asupra vietii. Asadar zambiti cat mai des